Prin CETA, investitorii obțin drepturi exclusive privind soluționarea disputelor comerciale cu statele.Romania castiga vizele pentru Canada dar nu este atenta ca in fapt companiile multinationale vor avea propriul lor tribunal .Una dintre prevederile acestui acord pe care organizaţiile oponente le consideră controversate este aceea că statele (semnatare) ar putea fi presate de către companiile mari, multinaţionale, să nu adopte unele măsuri de protecţie socială, dacă acele măsuri le afectează profitul.
„De exemplu, arată oponenţii, o corporaţie care a investit în România şi a creat un număr de locuri de muncă în momentul în care salariul minim pe economie era de 900 de lei va putea da statul român în judecată, dacă acesta va ridica salariul minim la suma de 1.000 de lei, deoarece această reglementare îi afectează profitul”.
Un alt exemplu: în timp ce agricultorii din UE solicită cu disperare mai multe protecții pe piața internă a UE, CETA deschide noi contingente scutite de taxe vamale pentru carnea de vită și de porc din Canada, reprezentand în total 140.000 de tone pe an. Prin acordul CETA, deciziile de politică publică ale guvernelor vor fi atacate în continuare de către companiile multinaționale, inclusiv prin intermediul unor canale legale.
Acordul C.E.T.A. mai prevede si înfiinţarea unui Sistem de Curţi de Investiţii (ICS), cu judecători numiţi de UE şi SUA. Acesta ar implica un Tribunal de investiţii format din 15 judecători: 5 din UE, 5 din SUA şi 5 din alte ţări şi un Tribunal de Apel cu 6 judecători: doi europeni, doi americani şi încă doi din alte ţări. Judecătorii trebuie să aibă calificări comparabile cu cei din alte curţi internaţionale, precum Curtea Internaţională de Justiţie.
“Legile” acestui sistem juridic paralel rămân vagi și unilaterale. Investitorii străini au de ex. dreptul la apărarea “așteptărilor legitime”. Lipsesc în schimb obligațiile aferente acestui drept. Reclamanții pot cere despăgubiri în cuantum nelimitat – pentru legi, decizii aleD- unor autorități publice sau chiar și pentru hotărări judecătorești nefavorabile în instanțele naționale. Acoperirea costurilor rezultate rămâne în grija bugetelor naționale, practic a cetățenilor de rând. În continuare comunitățile afectate direct de investiții nu sunt ascultate (cetățeniiD- sau comunitățile sunt excluși din acest sistem juridic).
De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii straine aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva statului pe motiv că-i sunt încălcate interesele.
Parerea mea este ca Romania castiga vizele pentru Canada dar nu este atenta ca in fapt companiile multinationale vor avea propriul lor tribunal .Adica nu se vor supune legiilor Romanesti in litigiile aparute.
Semnarea acestui tratat insemna din punctul meu de vedere totala capitulare a economiei romanesti si eliminarea suveranitatii tarii.